← Înapoi la publicații

Publicație științifică

Articol publicat în 2010 · 133–136

PDF original
Despre traducere

În patru fragmente ale scanării originale, rândurile se suprapun. Pasajele ilizibile sunt marcate; textul lipsă nu a fost reconstituit.

Neconcordanțele numerice din original au fost păstrate.

Pagina 133

BULETINUL UNIVERSITĂȚII AGRARE DE STAT DIN MICIURINSK, nr. 2, 2010

TEHNOLOGIA PĂSTRĂRII ȘI PRELUCRĂRII PRODUSELOR AGRICOLE

CZU 635.64-156:631.811.4:664

ÎMBUNĂTĂȚIREA PĂSTRĂRII TOMATELOR CULTIVATE ÎN CÂMP DESCHIS ÎN ZONA CENTRALĂ A CERNOZIOMULUI

V.A. Gudkovski,

Instituția Științifică de Stat „Institutul de Cercetare pentru Pomicultură din Rusia I.V. Miciurin”, Miciurinsk, Rusia

A.F. Buharov,

Instituția Științifică de Stat „Institutul de Cercetare pentru Legumicultură din Rusia”, satul Vereia, regiunea Moscova, Rusia

D.V. Akișin, A.V. Nevzorova, E.V. Kuzina

Instituția Federală de Învățământ Superior „Universitatea Agrară de Stat din Miciurinsk”, Miciurinsk, Rusia

Cuvinte-cheie: tomate, gena coacerii lente rin, fertilizare foliară, calciu, metilciclopropenă.

Cuvinte-cheie: tomate, gena maturității întârziate rin, aplicare foliară, calciu, 1-metilciclopropenă.

Fructele de tomate sunt considerate în mod tradițional produse cu capacitate redusă de păstrare; de aceea, perioada de consum al tomatelor de câmp coincide cu perioada coacerii în câmp. Cu tehnologiile existente, producătorii autohtoni pot aproviziona piața cu tomate proaspete de câmp doar timp de 1,5-2,5 luni pe an. În extrasezon, pe piață ajung produse importate sau autohtone, cultivate în diverse spații protejate, cu valoare nutritivă și gustativă mai redusă. În prezent, pentru prelungirea consumului de tomate proaspete de câmp, cel mai oportun este să se utilizeze metode care prelungesc coacerea și păstrarea fructelor. Pentru creșterea eficienței păstrării tomatelor sunt recomandate numeroase tehnici și metode.

Una dintre cele mai răspândite și eficiente este ameliorarea genetică. Aceasta utilizează hibrizi heterozigoți obținuți prin încrucișarea celor mai bune soiuri cu genotip obișnuit cu linii purtătoare ale genelor de coacere lentă (rin, nor, alc etc.). Hibrizii astfel obținuți au intensitate redusă a respirației, nivel scăzut al sintezei etilenei, activitate redusă a poligalacturonazelor și pectinesterazei și un conținut relativ ridicat de substanțe pectice și calciu. Datorită acestor proprietăți, fructele se păstrează mai bine și rămân ferme mai mult timp decât cele ale soiurilor obișnuite, ceea ce este foarte important la păstrare, transport și comercializare [5]. În ultimele decenii au fost creați numeroși hibrizi autohtoni și străini, în principal nor/+ și rin/+, pentru cultivare în spații protejate [6]. Nu au fost încă creați hibrizi heterozigoți autohtoni cu gena coacerii lente pentru cultivarea în câmp deschis. Principalele dezavantaje sunt grosimea și rezistența crescute ale epidermei, tendința de crăpare și calitățile gustative insuficient de bune.

O altă metodă destul de răspândită și eficientă de îmbunătățire a capacității de păstrare este creșterea concentrației de calciu în fructe prin diverse mijloace [1].

Pagina 134

BULETINUL UNIVERSITĂȚII AGRARE DE STAT DIN MICIURINSK, nr. 2, 2010

Calciul, integrat în lamela mediană a pereților celulari, le mărește rezistența, limitează degradarea, încetinește coacerea și îmbătrânirea, crește rezistența la boli și prelungește păstrarea eficientă [5]. Ca element chimic, calciul se deplasează lent în sol și este slab absorbit de rădăcini, ceea ce face ca aplicarea sa foliară să fie cea mai eficientă. Fertilizarea foliară practic nelimitată cu calciu a devenit posibilă datorită noilor produse create de compania italiană Valagro pe baza agentului chelatant organic LPCA (acid lignin-policarboxilic). În produsele complet inofensive și practice Calbit C și Brexil, complecșii organometalici foarte stabili, chelații, conțin calciu într-o formă ușor accesibilă, împiedică formarea precipitatelor insolubile și pot fi amestecați cu orice pesticide utilizate pentru protecție [ilizibil: sfârșitul frazei este suprapus de paragraful următor].

[Ilizibil: începutul frazei este suprapus de paragraful anterior] ani s-a dovedit foarte eficientă metoda de îmbunătățire a păstrării fructelor climacterice prin tratarea cu produse ce conțin 1-metilciclopropenă (1-MCP). Produsele pe bază de 1-MCP, Smart-Fresh (SUA) sau Fitomag (Rusia), acționează ireversibil asupra acceptorului etilenei, inhibă etilena endogenă și exogenă, sunt sigure pentru om și nu rămân în fructe după tratament [7]. Cercetările efectuate la Institutul de Cercetare pentru Pomicultură „I.V. Miciurin” au demonstrat eficiența ridicată a tratării merelor și perelor cu Fitomag atât la păstrare, cât și în etapa de livrare către consumator [2]. Eficiența inhibitorului etilenei la păstrarea tomatelor nu a fost suficient studiată.

Scopul lucrării a fost studierea influenței fertilizării foliare cu produsul pe bază de calciu Brexil și a tratamentului după recoltare cu inhibitorul etilenei Fitomag asupra păstrării tomatelor cu genotipuri diferite.

Cercetările au fost efectuate în 2007-2009 la ferma didactică Roșcia. Au fost studiate soiul Iahont, cu genotip obișnuit, și hibrizii heterozigoți obținuți pe baza sa prin încrucișări directe, G1098 (+/rin), și reciproce, G1256 (rin/+), cu linia K301 (rin/rin).

Metodica experimentelor.

Răsadurile au fost cultivate fără repicare într-o seră de primăvară acoperită cu folie, de construcție MoldNIIOZ, la distanțe de 12×3 cm, conform tehnologiei fermei. La sfârșitul lunii mai au fost plantate manual în gropi pregătite și udate în prealabil, după schema (90+50)/2 × 35 cm. Fiecare variantă a fost plantată în 3 repetiții de câte 25 plante.

În vegetație s-au efectuat pliviri și afânări ale solului. Pentru protecția împotriva bolilor fungice și bacteriene s-au aplicat stropiri cu Ordan și Ridomil Gold, 2,5 kg/ha.

În perioada creșterii intensive a fructelor, pe 1, 10 și 20 august, s-au efectuat fertilizări foliare cu Brexil, conținând 20,0% oxid de calciu complexat cu amida acidului lignin-policarboxilic LSA și 0,5% bor solubil în apă. Plantele au fost stropite cu soluție de concentrație 0,25%, utilizând un pulverizator de spate.

La păstrare au fost introduse fructe verzi complet formate, recoltate în decada 1 a lunii septembrie. Înainte de păstrare, fructele au fost tratate cu inhibitorul etilenei Fitomag conform tehnologiei elaborate la Institutul de Cercetare pentru Pomicultură „I.V. Miciurin”. Tomatele au fost păstrate în condiții obișnuite, la 10-12°C și umiditate relativă de 75% (±10%). Martorul a fost reprezentat de fructe netratate. Fiecare variantă a fost depozitată în 3 repetiții de câte 50 fructe. La fiecare 7 zile s-a determinat pierderea naturală de masă prin cântărirea pe balanță electronică a 10 fructe numerotate. Conținutul de substanță uscată a fost determinat înainte și după păstrare prin uscare până la masă constantă [4].

Rezultatele cercetărilor

Este cunoscut faptul că pierderile de fructe la păstrare cuprind pierderea naturală de masă și pierderile cauzate de boli. Cercetările au arătat că mostrele de soiuri studiate diferă în privința păstrării fructelor. Genotipul soiului a influențat semnificativ atât pierderea naturală de masă, cât și pierderile cauzate de boli în timpul păstrării (tabelul 1).

Pagina 135

BULETINUL UNIVERSITĂȚII AGRARE DE STAT DIN MICIURINSK, nr. 2, 2010

Tabelul 1. Influența tratamentelor cu Brexil și Fitomag asupra pierderilor la păstrarea timp de 42 zile (2007-2009)
VariantăPierdere naturală de masă, %Pierderi cauzate de boli, %Pierderi totale, %
Iahont (+/+)
Fără tratamente10,050,260,2
Brexil9,542,051,5
Fitomag9,125,134,2
G1098 (+/rin)
Fără tratamente7,530,137,6
Brexil7,027,034,0
Fitomag6,217,423,6
G1256 (rin/+)
Fără tratamente8,934,243,1
Brexil8,432,040,4
Fitomag7,917,925,8
DL₀₅0,32,02,5

Cea mai mare pierdere naturală după 42 zile de păstrare a fost înregistrată la soiul martor Iahont (+/+), 10,0%. Fructele hibrizilor heterozigoți au prezentat pierderi naturale semnificativ mai mici. Fructele hibridului direct G1098 (+/rin) au pierdut 7,5%, iar cele ale hibridului reciproc G1256 (rin/+) 8,9%, cu 2,5 și, respectiv, 1,1% mai puțin decât soiul martor Iahont.

Fertilizarea foliară a plantelor în vegetație cu Brexil a redus pierderea naturală de masă a fructelor la păstrare pentru toate mostrele studiate.

Pierderea naturală de masă a fructelor tratate cu Brexil nu a depins de genotip și a fost, pentru toate mostrele, cu 0,5% mai mică decât în variantele netratate. Prelucrarea statistică a datelor experimentale arată influența semnificativă a fertilizării foliare cu Brexil asupra pierderii naturale de masă a tomatelor la păstrare (tabelul 1).

Tratamentul după recoltare cu inhibitorul etilenei Fitomag a fost cea mai eficientă metodă de reducere a pierderii naturale de masă a fructelor la păstrare.

Datele arată că tratamentul cu Fitomag a redus pierderea naturală de masă cu 0,9% la soiul martor Iahont, cu 1,3% la hibridul G1256 (rin/+) și cu 1,0% la G1098 (+/rin), comparativ cu variantele netratate.

Cele mai multe pierderi la păstrare au fost cauzate de boli. După 42 zile, soiul martor Iahont (+/+) a avut cele mai mari pierderi prin boli, 50,2%. Hibrizii cu gena coacerii lente G1256 (rin/+) și G1098 (+/rin) au avut pierderi semnificativ mai mici, de 34,2% și 30,1%, de 1,47 și, respectiv, 1,67 ori mai puțin decât Iahont. Cele mai mici pierderi prin boli au fost la G1098 (+/rin), la care forma paternă a fost sursa genei rin.

Fertilizarea foliară cu Brexil a redus semnificativ pierderile prin boli la toate mostrele. La G1256 (rin/+) și G1098 (+/rin), pierderile au scăzut cu 2,2% și 3,1% față de variantele netratate. Eficiența maximă a fertilizării foliare a fost observată la soiul martor Iahont (+/+). Trei fertilizări foliare cu Brexil 0,25% au redus pierderile prin boli ale acestui soi cu 8,2% după 42 zile.

Tratamentul cu Fitomag s-a dovedit cel mai eficient mijloc atât de reducere a pierderii naturale, cât și de protecție împotriva bolilor la păstrare. Efectul maxim a fost obținut la Iahont (+/+), la care pierderile prin boli au scăzut de la 50,2 la 25,1%, adică de 2,0 ori față de martor. Tratarea fructelor hibrizilor G1256 (rin/+) și G1098 (+/rin) a redus pierderile prin boli cu 16,3 și, respectiv, 12,7%.

Pagina 136

BULETINUL UNIVERSITĂȚII AGRARE DE STAT DIN MICIURINSK, nr. 2, 2010

Însumând pierderea naturală și pierderile prin boli, genotipul soiului a influențat semnificativ pierderile totale. După 42 zile, cele mai mari pierderi, 60,2%, au fost la soiul martor Iahont (+/+). Pierderile totale ale hibrizilor G1256 (rin/+) și G1098 (+/rin) au fost semnificativ mai mici, de 37,6 și, respectiv, 43,1%, cu 22,6 și 17,1% mai puțin decât la soiul cu obișnuit [ilizibil: sfârșitul frazei este suprapus de paragraful următor].

[Ilizibil: începutul frazei este suprapus de paragraful anterior] fertilizările cu Brexil au redus pierderile totale la G1098 (+/rin) și G1256 (rin/+) cu 3,6% și 2,7% față de martor, iar la soiul Iahont, cu genotip obișnuit, cu 8,2%.

Cele mai mici pierderi și cea mai bună calitate a tomatelor la păstrare au fost înregistrate în varianta cu inhibitorul etilenei Fitomag. La tratarea hibrizilor G1098 (+/rin) și G1256 (rin/+), pierderile totale au scăzut cu 14,0 și 17,3%, iar la tratarea soiului Iahont (+/+) cu 26,0% față de varianta netratată.

Concluzii

1. Toate metodele studiate de îmbunătățire a capacității de păstrare a tomatelor sunt eficiente, deoarece reduc semnificativ pierderea naturală de masă și pierderile prin boli la păstrarea timp de 42 zile.

2. La păstrarea hibrizilor heterozigoți G1098 (+/rin) și G1256 (rin/+), pierderea naturală este cu 2,5 și 1,1%, iar pierderile prin boli cu 20,1 și 16,0% mai mici, respectiv, decât la soiul martor Iahont (+/+).

3. Efectuarea a 3 fertilizări foliare cu Brexil la tomate a redus pierderile totale cu 3,6 - 2,7% la hibrizii G1098 (+/rin) și G1256 (rin/+) și cu 8,7% la soiul martor Iahont față de fructele netratate, în principal prin reducerea numărului de fructe bolnave.

4. Tratamentul după recoltare cu inhibitorul etilenei Fitomag este cea mai eficientă metodă de îmbunătățire a păstrării tomatelor, deoarece îmbunătățește calitatea și reduce pierderile totale cu 14,0 și 17,3% la hibrizii heterozigoți G1098 (+/rin) și G1256 (rin/+) și cu 26,0% la soiul Iahont cu genotip obișnuit.

Bibliografie

1. Akișin D.V., Gubin A.S. Acumularea calciului și caracteristicile de rezistență ale tomatelor cu capacitate diferită de păstrare / D.V. Akișin, A.S. Gubin. — Buletinul Universității Agrare de Stat din Miciurinsk, 2004. — [Volumul 2]. — Nr. 1. p. 272-275.

2. Gudkovski V.A. Eficiența 1-metilciclopropenei la păstrarea și livrarea fructelor și legumelor către consumator. // Creșterea eficienței pomiculturii în condițiile actuale. — 2007. — Vol. 3. — p. 196 - 206.

3. Gudkovski V.A. Eficiența AM și a inhibitorului biosintezei etilenei pentru păstrarea fructelor, fructelor de pădure și legumelor / Gudkovski V.A., Kojina L.V., Balakirev A.E., Nazarov Iu.B. — Buletinul Universității Agrare de Stat din Miciurinsk, 2009. — Nr. 1. — p. 53-63.

4. Ermakov A.I., Arasimovici V.V., Iaroș N.P. și colab. Metode de cercetare biochimică a plantelor. — Moscova; 1987. — 429 p.

5. Kahana B.M., Krivileva N.I. Metabolismul substanțelor pectice și fermitatea tomatelor // Buletinul Academiei de Științe a RSS Moldovenești. Seria Științe Biologice și Chimice. 1987, nr. 4, p. 14-18.

6. Țăranu L.A. Influența stării homozigote și heterozigote a genelor mutante asupra caracterelor cantitative ale tomatelor / L.A. Țăranu: teză de doctor în științe biologice. — Chișinău, 2007.

7. Șveț V.F., Kustov A.V., Șveț K.V., Gudkovski V.A. Elaborarea tehnologiei de producere și utilizarea 1-metilciclopropenei pentru păstrarea fructelor și legumelor. // Lucrările Conferinței Științifice și Practice Internaționale, 27-28 aprilie 2004. — Voronej: Kvarta, 2004. — p. 14-15.