
Citiți materialul integral
Sensibilitatea fructelor la opărire superficială este influențată de numeroși factori. Cei mai importanți sunt genotipul soiului, momentul recoltării, tratarea fructelor cu inhibitorul etilenei (1-MCP), condițiile de păstrare și factorii de stres înainte și după recoltare.
La soiurile de măr sensibile la opărire superficială s-a constatat o relație directă între viteza acumulării etilenei, a produșilor de oxidare ai α-farnesenului (KT281) și dezvoltarea bolii. Cu cât intervalul până la maximul climacteric al acumulării etilenei este mai scurt și viteza acumulării KT281 mai mare, cu atât fructele sunt mai sensibile la opărire.
Tratarea fructelor cu Fitomag încetinește eficient biosinteza etilenei, KT281 și dezvoltarea bolii, mai ales în condiții de răcire.
Descrierea experimentului
Peste 70% dintre soiurile de mere cultivate în Rusia sunt sensibile la opărire superficială; pierderile pot ajunge la 90% sau mai mult, afectând negativ păstrarea fructelor. Dezvoltarea bolii este legată de acumularea produșilor de oxidare ai α-farnesenului (KT281) și a compușilor fenolici în fructe și de conținutul de etilenă endogenă și exogenă.
Sensibilitatea merelor la opărire superficială este determinată de genotipul soiului și de peste 20 de factori anteriori și ulteriori recoltării.
În 2003, cercetătorii Universității Ruse de Tehnologie Chimică „D.I. Mendeleev”, ținând cont de condițiile naturale și climatice din Rusia și de particularitățile soiurilor cultivate aici, au creat Fitomag pe baza compusului 1-metilciclopropenă (1-MCP), sintetizat anterior în SUA pentru tratarea fructelor după recoltare. A fost studiată eficiența tratării fructelor cu Fitomag la păstrarea merelor în atmosferă normală (AN) și controlată (AC).
În 2010–2011 au fost studiate particularitățile proceselor fiziologice și biochimice din merele diferitelor soiuri după recoltare, influența stării fiziologice asupra eficienței tratamentului după recoltare cu Fitomag și sensibilitatea fructelor la opărire superficială. Au fost selectate fructe din 8 soiuri, cu grade diferite de sensibilitate la boală (etilenă endogenă: 0,5–1 ppm): Antonovka Obîknovennaia, Lobo, Martovskoe, Berkutovskoe, Severnîi Sinap, Jigulevskoe, Bogatîr și Sinap Orlovski. La Institutul de Cercetare pentru Pomicultură „I.V. Miciurin” din Miciurinsk s-au determinat conținuturile de etilenă și KT281 și fermitatea fructelor.
O parte din mere a fost păstrată în condiții de cameră, la T=+20–22°C (pentru accelerarea coacerii și îmbătrânirii), iar cealaltă la temperatură scăzută (T=+2–4°C). A fost studiată influența maturității fructelor asupra capacității de păstrare și eficienței tratamentului cu Fitomag; în acest scop, fructele Antonovka Obîknovennaia au fost recoltate în 3 momente, la intervale de 7 zile. Conținutul de etilenă endogenă la recoltare a fost de 0,03, 0,7 și, respectiv, 53,6 ppm. Merele au fost păstrate în AN la T=+3°C, iar tratamentul cu Fitomag s-a efectuat la 1, 3 și 5 zile după recoltare.
Cercetările au arătat că merele cultivate în zona centrală a Rusiei (Antonovka Obîknovennaia, Martovskoe, Jigulevskoe, Lobo, Sinap Orlovski, Bogatîr) au o intensitate mai ridicată a respirației, eliberării și acumulării etilenei decât cele cultivate în sud (Renet Simirenko, Granny Smith, Golden Delicious etc.). Se poate concluziona că intensitatea mare a coacerii contribuie la scăderea capacității de păstrare și creșterea sensibilității la opărire superficială a fructelor soiurilor cultivate în zona centrală (fig. 1).
Fig. 1. Influența particularităților soiului și a tratamentului cu Fitomag asupra intensității eliberării etilenei de către fructe (5 zile după recoltare, AN, T=+2–4°C)
La temperatură ridicată (T=+20–22°C), diferența dintre momentele înregistrării maximului climacteric al etilenei în fructele acestor soiuri pare să determine capacitatea și durata păstrării. Maximul climacteric a fost înregistrat la Antonovka Obîknovennaia după 10 zile, Jigulevskoe după 30, Martovskoe, Sinap Orlovski, Berkutovskoe și Severnîi Sinap după 40–42, iar Bogatîr după 50 zile de păstrare în condiții de cameră.
La soiurile slab sensibile la opărire superficială (Jigulevskoe, Lobo, Severnîi Sinap) s-au constatat cele mai ridicate niveluri de acumulare a etilenei în fructe; soiurile sensibile la boală în timpul coacerii la căldură constantă (Antonovka Obîknovennaia, Berkutovskoe, Martovskoe, Sinap Orlovski, Bogatîr) au valori medii și scăzute.
Ritmul și nivelul acumulării KT281 diferă între soiuri. Fructele soiurilor Antonovka Obîknovennaia, Martovskoe și Berkutovskoe, foarte sensibile la boală, au acumulat KT281 mai repede decât celelalte. Nivelul maxim de acumulare KT281 în fructele soiurilor studiate a fost apropiat în timp sau a coincis cu maximul acumulării etilenei. Aceasta confirmă relația dintre acumularea etilenei și cea a KT281 în fructe.
Cel mai sensibil soi la opărire superficială este Antonovka Obîknovennaia, urmat, în ordine descrescătoare, de Berkutovskoe, Martovskoe, Sinap Orlovski, Severnîi Sinap, Bogatîr și Jigulevskoe. În unii ani, Antonovka Obîknovennaia este afectat după 1–1,5 luni de păstrare în AN (T=+2°C), în timp ce celelalte soiuri sunt afectate mult mai târziu sau sunt rezistente. De aceea, tehnologia tratamentului cu Fitomag este individuală pentru fiecare soi sau grup de soiuri.
Tratamentul cu Fitomag
Tratamentul cu Fitomag încetinește acumularea etilenei, a KT281 și dezvoltarea opăririi superficiale. Chiar și la temperatură ridicată de păstrare (T=+20–22°C), tratarea fructelor Antonovka Obîknovennaia cu Fitomag prelungește cu 3 săptămâni perioada până la maximul climacteric al etilenei față de lotul martor și reduce nivelul acumulării acesteia (fig. 2).
Fig. 2. Influența Fitomag asupra dinamicii etilenei endogene în fructele soiului Antonovka Obîknovennaia păstrate la temperaturi ridicate și scăzute
Tratamentul cu Fitomag este deosebit de eficient când fructele sunt păstrate la temperatură scăzută (T=+2–4°C): în acest caz, maximul climacteric al fructelor martor a fost înregistrat după 3,5 luni, iar la fructele tratate nu a fost observat nici după 5 luni de păstrare (fig. 3). Aceasta este caracteristic tuturor soiurilor studiate.
Fig. 3. Influența Fitomag asupra scăderii fermității pulpei fructelor soiului Antonovka Obîknovennaia păstrate la temperaturi ridicate și scăzute
După articolul: Influența genotipului soiului, a momentului recoltării, a încărcării camerelor și a tratării fructelor cu inhibitorul biosintezei etilenei asupra gradului de dezvoltare a opăririi superficiale / Gudkovski V.A. și colab. // Buletinul Universității Agrare de Stat din Miciurinsk. 2012. Nr. 3. P. 120–128.
Momentul recoltării
Momentul recoltării influențează puternic starea fiziologică, calitatea și capacitatea de păstrare a fructelor.
S-a stabilit că, pentru loturile martor și tratate de Antonovka Obîknovennaia recoltate în 3 momente, dinamica acumulării etilenei și KT281 și gradul de afectare prin opărire superficială diferă mult. Maximul climacteric al etilenei a fost înregistrat la fructele din a 3-a recoltare pe 2 decembrie, din prima pe 18 decembrie și din a 2-a pe 14 ianuarie. În fructele tratate cu Fitomag, din toate momentele de recoltare, conținutul de etilenă a crescut vizibil abia după 5 luni, nivelurile fiind mult mai mici decât la martor; valorile cele mai ridicate au fost la fructele primei recoltări.
Cel mai ridicat conținut de KT281 s-a constatat în fructele martor și tratate din prima și a 2-a recoltare: 38,6 și, respectiv, 26,5 nmol/cm2; la fructele din a 3-a recoltare, la sfârșitul lui ianuarie, a fost de 10 nmol/cm2, de 2,6–3,8 ori mai mic.
În loturile tratate cu Fitomag, indiferent de momentul recoltării, acumularea KT281 a fost mult mai redusă decât la martor și a crescut abia după 3 luni. Conținutul KT281 a fost mai ridicat în fructele primei recoltări și mai scăzut în cele din a 3-a. Aceste relații sunt caracteristice și acumulării etilenei, confirmând legătura dintre biosinteza etilenei și KT281.
Tabelul 1. Starea fiziologică a fructelor soiului Antonovka Obîknovennaia după 4,5 luni de păstrare în AN
|
Momentele |
Pierderi prin opărire superficială, % |
Fermitatea pulpei, |
||
|
în lotul |
în lotul tratat |
în lotul |
în lotul tratat |
|
|
1 |
89,4 |
6,6 |
4,8 |
5,4 |
|
2 |
68,1 |
2,1 |
5,1 |
6,2 |
|
3 |
16,5 |
0,1 |
4,2 |
4,6 |
Așadar, eficiența maximă a tratamentului (reducerea pierderilor prin opărire superficială și fermitatea ridicată) este asigurată de recoltarea la momentul optim, adică la a 2-a recoltare, când conținutul de etilenă endogenă este de 0,5–1 ppm. În această etapă, Fitomag blochează eficient receptorii fructului, încetinind acumularea etilenei și KT281, protejând fructele de opărire și menținând calitatea.
La recoltarea timpurie, acumularea insuficientă de antioxidanți reduce eficiența tratamentului cu Fitomag, putând avea consecințe negative asupra fructelor, și anume:
- coacere insuficientă, bronzare (Golden Delicious);
- rugozitatea epidermei pe partea necolorată a fructelor, mai ales în zonele afectate de pătare subcutanată (Sinap Orlovski, Jigulevskoe, Idared, Granny Smith etc.);
- leziuni cauzate de CO2 la păstrarea în AC.
La recoltarea târzie, tratamentul cu Fitomag este puțin eficient, deoarece majoritatea receptorilor fructului sunt deja ocupați de etilenă.
Momentul introducerii la păstrare
Momentul încărcării camerelor și al tratamentului după recoltare cu Fitomag influențează, de asemenea, eficiența păstrării fructelor.
Dacă tratamentul este întârziat, merele continuă coacerea în cameră și acumulează accelerat etilenă și KT281. Caracteristicile acestor fructe se aseamănă cu cele ale fructelor care au depășit maturitatea optimă în livadă.
Majoritatea soiurilor cultivate în zona centrală se caracterizează prin acumulare intensă de etilenă. Pentru protecție eficientă împotriva opăririi superficiale și menținerea calității ridicate, încărcarea și tratamentul după recoltare cu Fitomag nu trebuie să depășească: 1-2 zile pentru Antonovka Obîknovennaia, 2-3 zile pentru Martovskoe și 3-4 zile pentru Berkutovskoe, Sinap Orlovski, Severnîi Sinap și Bogatîr.
Factori de stres
Sensibilitatea fructelor la opărire superficială este influențată și de factorii de stres anteriori și ulteriori recoltării.
Fructele recoltate timpuriu sunt afectate mai mult de opărire superficială decât cele recoltate la momentul optim sau mai târziu. Există însă factori suplimentari de stres care uneori perturbă această regulă. Unul dintre ei, stresul oxidativ (fotostresul), este provocat de activitatea solară crescută înainte de recoltare. În condiții de fotostres prelungit, în fructe se formează intens radicali liberi, reducând puternic funcțiile de protecție și sporind sensibilitatea la opărire.
Astfel, în 2011, la ZAO „15 let Oktiabria”, la soiul Sinap Belorusski, sensibil la opărire superficială, s-a constatat că cele mai afectate au fost fructele martor și tratate din a 4-a recoltare (14–19 septembrie), expuse înainte de recoltare celei mai mari activități solare.
La introducerea în camerele frigorifice, în etapa de răcire, fructele, indiferent de momentul recoltării, suferă stres prin frig, care intensifică procesele de oxidare radicalică în cuticula epidermei.
Combinarea celor doi factori de stres, activitatea solară crescută înainte de recoltare și temperaturile scăzute după recoltare, produce un efect negativ cumulat asupra fructelor introduse la păstrare. Acest fapt este confirmat de lotul menționat de fructe Sinap Belorusski recoltate pe 14–19 septembrie. Probabil de aceea tratamentul cu Fitomag al fructelor recoltate târziu a fost puțin productiv, iar al celor recoltate mai devreme a fost suficient de eficient.
Relații similare au fost constatate la soiurile Berkutovskoe și Veteran.
După articolul: Influența genotipului soiului, a momentului recoltării, a încărcării camerelor și a tratării fructelor cu inhibitorul biosintezei etilenei asupra gradului de dezvoltare a opăririi superficiale / Gudkovski V.A. și colab. // Buletinul Universității Agrare de Stat din Miciurinsk. 2012. Nr. 3. P. 120–128.



